Botosani: Edili anchetati de DNA pentru concesionarea ilegala a pasunilor

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) cerceteaza modul cum au fost concesionate pasunile în comunele Mitoc, Manoleasa, Baluseni si Roma.

Din primele cercetari a reiesit ca în aceste commune pasunile au fost concesionate fara respectarea legii pentru ca anumite persoane, care fac parte din administratia locala sau apropiati ale acestora, sa beneficieze ilegal de acordatea unor subventii de zeci de mii de euro. Printre persoanele anchetate se numara primari, viceprimari si consilieri locali. Dupa ce acesta cazuri au fost semnalate de catre DNA prefectul judetului a dispus un control la toate primariile din judet.

Juristii prefecturiideruleaza verificari în momentul de fata în comuna Corni, aici constându-se grave incompatibilitati în contractul de concesiune al pasunii. "Au fost depistate grave stari de incompatibilitate, cei care au concesionat pasunea si care primeau subventii fiind viceprimar, consilieri locali. Banii de la subventie în loc sa ajunga cu adevarat la tarani ajungeau în buzunarele unor clici. Nu va puteti imagina ce fratie este acolo. La Corni prejudiciul este de 2 miliarde lei si ceva, în conditiile în care desteptii satului platesc 200 milioane lei vechi redeventa pe an ", a spus prefectul Cristian Roman.

Pentru un hectar de pasune subventia este de 81 de euro pe an, iar redeventa care se plateste la primarie nu depaseste 5 euro. Având în vedere aploarea fraudei, prefectul si a cerut sefului Agentiei de Plati si Interventii în Agricultura suspendarea acordarii oricarei plati la aceste subventii pana la finalizarea anchetei. "Banii acestia au o destinatie foarte clara. Sunt dati pentru amenajarea si întretinerea pasunilor. Nu stiu în ce buzunare ajung. Nu am absolut nicio remuscare daca niste golani nu beneficiaza de acesti bani", a motivat prefectul decizia luata. Prefectura solicitat de la 50 de primarii din judet, dar si de la APIA toate documentele de achizitii publice precum si documentele de acordare a subventiilor. Deasemeni vor fi verificate si hotarârile de Consiliu Local în baza carora s-au aprobat concesiunile.

articol: adevaru.ro

Happy Valentine's Day

De ziua celor ce iubesc

Noi va dorim tuturor indragostitilor

Sa aveti parte de o dragoste curata

O jumatate minunata

Doar zimbet si doar bucurie

Si nopti polare de iubire.

Sa va iubiti mult...

Cu stima si respect administratorul blogului Andrei!

Horia, satul de piatra

Sat de piatra în nordul judetului

Undeva, prin cel mai nordic tinut al României, taranii traiesc ca în epoca de piatra. Au case din piatra, garduri din piatra, drumuri din piatra. Pâna si fântânile si dependintele lor de stricta necesitate sunt tot din piatra. Piatra cât vezi cu ochii. Oameni gospodari, taranii din satul Horia, comuna Mitoc, au învatat înca de când se stiau ei pe acele meleaguri cum se scot banii din piatra seaca.

Comert oprit de criza



Nu se stie câti locuitori ai satului Horia s-au îmbogatit de pe urma exploatarii de piatra de pe malul Prutului sau daca s-o fi îmbogatit vreunul, dar cu piatra scotocita de ei prin maruntaiele pamântului s-au construit multe gospodarii. Trainice, nu ca acelea care cedeaza la prima rabufnire a Prutului peste maluri. Cred ca de aici s-a inspirat si autorul anonim al versurilor populare: „Da-o-ar Dumnezeu odata /Sa dau cu cutâtu-n chiatra”, ca prea suna moldoveneste.

Satul în sinea lui nu-i nici mare, nici mic. Aduna ca la vreo mie de suflete. Suflete de piatra veti spune, dar nu e chiar asa. Oamenii de aici sunt blânzi si comunicativi ca Miorita din balada.

Piatra din Horia ar putea alimenta inspiratia multor autori de balade. Numai ca de la o vreme încoace nici baladele nu mai sunt ce au fost odata. Pe tinerii exploatatori ai carierei de piatra nu-i mai încânta aceasta meserie, destul de banoasa în trecut. „Înainte un picior de piatra se vindea cu doua milioane. Acum nu mai vine nimeni sa cumpere piatra de la noi”, spune cu entuziasmul adus la limita inferioara Ciprian Scutaru. Îsi facuse si el un calcul: câta piatra scot, cât reusesc sa vând si cât îmi mai ramâne. Dar nu i-a iesit. S-a încurcat undeva între vis si realitate fiindca din calculele lui a fost exclusa recesiunea economica. Tocmai acum, când îsi luase si el elan, când munca la cariera l-a întarit mai ceva ca pe luptatorii de K1, iar sperantele catre un viitor luminos straluceau ca starletele hollywoodiene a venit criza si dintr-odata negotul cu piatra seaca a scazut la bursa.



Ziduri fara ciment



La Horia piatra este la discretie. Sta stivuita în rafturi, ca la magazin. Mai greu este s-o scoti de acolo si s-o transporti la destinatie. Fiindca astea costa munca si cheltuiala. Iar ca s-o scoti degeaba, nu-ti convine. La Horia multi locuitori au depozitate în preajma gospodariilor tone de piatra în speranta ca odata si odata se va gasi un cumparator care sa constate ca o constructie din acest material stramosesc este mult mai durabila decât cele facute în pripa de mesteri mai putin priceputi cu materiale de constructie mult mai costisitoare. Sa dai cu „cutâtu-n chiatra” e usor pentru ei, ca s-au obisnuit de acum. Dar ce te faci când nu ti-o mai cumpara nimeni?

Locuitorii din Horia dau cu uneltele-n piatra cum dau vecinii lor cu sapa la prasit de popusoi. Numai ca acum se cauta mai mult ceva de mâncare, nu de construit.

Trainicia constructiilor din piatra a fost demonstrata de-a lungul istoriei si nu mai este cazul sa insistam. Cetatea Sucevei tot din astfel de piatra a fost ridicata si n-a fost cucerita decât în zilele noastre de vizitatori. La fel si alte cetati medievale sau chiar mai timpurii. Piatra de Horia are un specific aparte. La o constructie nu trebuie sa folosesti niciun fel de liant. Sa pui ciment peste ea este o risipa de material destul de scump, dar si o lipsa de respect pentru calitatea ei. Satenii din localitate si-au construit toate casele, gardurile, acareturile si celelalte punând piatra peste piatra si lasându-le asa sa se sedimenteze. Ne-a explicat lucrul acesta chiar Vasile Proreciuc, unul dintre cei mai vechi lucratori la cariera: „Daca ai facut un zid din piatra din asta, e sfânt. Piatra nu putrezeste”.

Tot de la Vasile Proreciuc am mai aflat ca si exploatarea asta se face dupa anumite norme impuse de autoritati. „Cât lucram, trebuie sa dam cota la Primarie. Ori bani, ori piatra. As vrea sa fac si eu un grajd ca vecinul de alaturi dar nu pot”, a mai spus sateanul. Piatra ar avea, dar trebuie s-o faca pe din doua cu Primaria.



Pietrari încurcati de transportatori



Pretul pietrei de Horia a scazut mult în ultima vreme. În strânsa legatura cu cresterea tarifelor de transport. Degeaba o iei ieftin de la Horia daca transportul te costa de trei ori mai mult. Degeaba sunt trainice constructiile de piatra, daca de la producator la beneficiar costul creste. Multi prefera materiale mai scumpe de la firmele autorizate, dar cu transportul asigurat pâna la domiciliu.

Banii din piatra seaca de la Horia stau stivuiti cu nemiluita sub o copertina de pamânt si nu-i ia nimeni în considerare fiindca s-au devalorizat între timp. Lei grei, ca monedele din desenele cu Fred si Barney, stau si asteapta vremurile când vor deveni si ei convertibili. Fiindca ei nu sunt luati în considerare la paritate în momentul de fata. Deoarece submultiplul lor nu este banul, ci piciorul. Un picior de piatra face exact 200 de lei. Sau facea pâna înainte de criza. Acum piciorul de piatra nu se masoara decât la dimensiunea lui reala. Adica un metru pe lat, doi pe lung si unu în înaltime. Dupa cum ne-a spus Ciprian Scutaru. Si iata cum azi se da cu piciorul într-o astfel de afacere.

Oricum pietrarii din Horia sapa în continuare fiindca piatra este destula în satul lor. Sapa poate vor da si de o lespede mai mare pe care s-o puna deasupra economiei românesti.
sursa: monitoru de botosani

„Biserica a fost ca o mireasă care L-a aşteptat pe Mirele ceresc ca s-o binecuvinteze“

În ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, a fost resfinţită Biserica "Sf. Nicolae" a parohiei Mitoc. În ultimii ani s-au realizat mai multe lucrări de reconsolidare şi înfrumuseţare a acestui lăcaş de închinăciune.

PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a sfinţit marţi, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Biserica "Sf. Nicolae" din parohia Mitoc, Protopopiatul Săveni. Programul liturgic a început cu Sfânta Liturghie, oficiată pe un podium amenajat în curtea sfântului lăcaş. La final, pr. paroh Corneliu Mihai Hriscuşoru a primit, din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, rangul de iconom stavrofor. Distincţia "Ştefan cel Mare şi Sfânt" a fost acordată domnului Vasile Capotă, primarul comunei Mitoc. "Slujba s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebită. Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a ţinut o predică în care a vorbit despre statornicia în credinţa ortodoxă", ne-a relatat pr. paroh Corneliu Mihai Hriscuşoru.

Zidire duhovnicească

Biserica "Sf. Nicolae" a fost ridicată între anii 1914-1916. În timpul Primului Război Mondial sfântul lăcaş a suferit mai multe avarii care au fost remediate, definitivate cu sfinţirea din 1921. În ultimii ani au fost efectuate mai multe lucrări: s-a repictat în interior, catapeteasma a fost îmbrăcată în foiţă de aur, s-au montat strane noi din stejar sculptat, s-au achiziţionat geamuri cu vitralii. În acelaşi timp s-a construit casa parohială, casa praznicală, casa mortuară, s-a reconstruit zidul din jurul sfântului lăcaş, a fost amenajat un lumânărar. "Principalul ctitor este primarul Vasile Capotă. Am mai fost ajutat de domnul Vasile Ilie, dar şi de enoriaşii din parohie. Momentul resfinţirii a fost deosebit mai ales că în urmă cu un an jumătate ne-am apucat de lucrări. Astăzi (n.r. marţi) a avut loc încununarea muncii noastre. Biserica a fost ca o mireasă care L-a aşteptat pe Mirele ceresc ca s-o binecuvinteze şi sfinţească. Toate lucrările s-au făcut în comuniune cu locuitorii din sat care au fost devotaţi. Credincioşii sunt apropiaţi de biserică şi participă în număr mare la sfintele slujbe. Zidirea duhovnicească s-a făcut prin multe cateheze, prin multe predici aprofundate pentru sufletul omului. De asemenea desfăşurăm programele "Hristos împărtăşit copiilor" şi "Alege şcoala" la care sunt înscrişi 70 de copii", ne-a spus pr. paroh Corneliu Mihai Hriscuşoru.

sursa: ortodoxiepenet.blogspot.com

Elsaco va investi 70 milioane euro in vant, la Mitoc

Potentialul de exploatare a energiei eoliene la nivelul judetului va atrage investitii masive atat din partea strainilor, dar si din partea business-manilor locali. Elsaco va investi nu mai putin de 70 milioane de euro in zona comunei Mitoc intr-un parc eolian. Valeriu Iftimie, patronul companiei botosanene, a declarat ca investitia va fi derulata in 2011.

"Cu siguranta vom incepe investitia in 2011, iar in acest proiect am mai multi parteneri. Parcul eolian va fi realizat din fonduri proprii si credite bancare", a declarat Iftimie.

Echipa Comuna Mitoc, judetul Botosani va doreste Sarbatori Fericite si un An Nou mai bun decat cel vechi!

E vremea colindelor, a urarilor!

E vremea vestilor minunate! Primiti cu uratul?

Aho, aho, copii si frati

Stati putin si nu manati,

Langa boi v-alaturati,

Si cuvantu-mi ascultati:

Anu' Nou care-i sa vina

Sa va gasesca casa plina!

Sa nu va fie gol paharu'!

Si s-aveti noroc cu carul!

Bucate multe pe masa!

Lumina si fericire-n casa!

La anu' si La Multi Ani!

Astazi la Mitoc sarbatorim Hramul Biserici Sf. Nicolae

Sfantul Ierarh Nicolae s-a nascut in localitatea Patara din Asia Mica, in a doua jumatate a secolului al III lea. Participa in calitate de episcop la primul sinod ecumenic tinut la Niceea in anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform careia Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod este recunoscut drept un mare aparator al ortodoxiei. Atat de puternic a argumentat Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, viitorul sfant i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in 5 decembrie, celor neascultatori sa li se dea o joarda in semn de avertisment.

Va dorim sanatate, iubire, pace si liniste in sufletele voastre si sa va bucurati cum se cuvine de aceasta sarbatoare!

La multi ani tuturor celor care isi serbeaza ziua numelui!